Sute de pelirini urca anual dealul manastirii, pentru a se bucura de putina linistite divina.
Situata pe una dintre cele sapte coline ale Iasului, pe varful unui deal cu vai adanci de jur imprejur, manastirea Manastirea Cetatuia si-a castigat de multa vreme un loc aparte la cartea de vizita a orasului. Daca vii aici ca turist este musai sa gasesti ragaz ca sa infrunti opintirile dealurilor si sa urci pana pe langa padure, pana sus la manastire, pe crestele cu vie.
Ctitorita intre 1668-1672, de catre domnitorul Gheorghe Duca (inmormantat aici), si inchinata Sfantului Mormant de la Ierusalim, Cetatuia face parte dintr-un ansamblu arhitectonic complex, alcatuit din mai multe case domnesti fortificate si chilii, o biserica si o sala gotica, ca adaposteste un muzeu de arta feudala, toate fiind imprejmuite de un zid de aparare inalt de 7 m si gros de 1,5m. Pe vremuri, aici functiona o vestita tiparnita greceasca, unde s-au tiparit numeroase carti, ce au servit intregului spatiu grecesc. Complexul monastic a fost renovat in mai multe randuri, astfel ca si-a pastrat forma originala.

Sigur, cifrele si o istorie aproape prafuita inseamna mai putin pentru sutele de pelerini care, anual, purced spre Cetatuie. Odata ajunsi sus, am inteles de ce eforturile acestor credinciosi merita cu prisosinta. In fata impresionantului zid din piatra, imbracat intr-o mantie racoroasa de iedera si strajuit in colturi de tunuri de aparare, nu poti fi altfel decat inmarmurit de admiratie.
Am pasit cu sfiala, si am ajuns intr-o gradina frantuzeasca, unde maestrii in arta topiara au sculptat cu minutiozitate in tufele de tuia si buxus, dispuse elegant si aerisit printre aleile de piatra.

Cetatuia este o adevarata oaza de liniste. De fatpt, unul dintre punctele de atractie ale manastirii tine de faptul ca este izolata de oras. Si apoi, de aici, de pe colina, te poti bucura de o extraordianra priveliste asupra intregului targ al lesilor.
Fosta casa domneasca, aflata in partea nordica a manstirii, a fost transformata in muzeu. Staretia si sala gotica, in care a functionat renumita tipografie de limba greaca, sunt si ele prezente.